In cabinetele noastre din Bucuresti elaboram programe de gimnastica medicala (kinetoterapie) individualizate pentru pacienti diagnosticati cu accident vascular cerebral (AVC), hemipareza, hemiplgie, tetrapareza etc. In cursul unei sedinte de gimnastica medicala (kinetoterapie) sau fizioterapie pacientul este supravegheat in permanenta de un kinetoterapeut.

Programari la tel. 031.429.50.58 sau 0722555112

Pentru pacienti care nu pot sa se deplaseze la cabinetele noastre avem o echipa de kinetoterapeuti care se deplaseaza la domiciliul pacientului.


Generalitati
Ce este accidentul vascular cerebral?
Un accident vascular cerebral presupune întreruperea bruscă a aportului sanguin într-o anumită regiune a creierului, ceea ce conduce la o leziune permanentă a creierului. Accidentul vascular cerebral se poate produce în diferite moduri. Un vas de sânge din creier se poate rupe brusc, rezultatul fiind o hemoragie cerebrală. Mai rar, un cheag de sânge provenit din altă parte a corpului, de regulă de la nivelul inimii, poate călători până la un vas sanguin din creier, pe care îl obstruează, ceea ce duce la lezarea respectivei porţiuni a creierului. Acest proces poartă denumirea de embolie cerebrală. Însă cea mai frecventă cauză de accident vascular cerebral este reprezentată de tromboza cerebrală, în care un cheag de sânge ia naştere la nivelul unui vas sanguin din creier, pe care îl blochează. Acest fenomen apare mai frecvent în acel segment al arterei care este deja afectat de rigiditate arterială, sau ateroscleroză. Accidentele vasculare cerebrale sunt evenimente brutale, care se petrec în decurs de câteva secunde sau minute, fiind numite uneori „atacuri cerebrale”, prin analogie cu „atacul de cord”, care este de asemenea cauzat de ateroscleroză.
Conform ultimelor statistici eliberate de Organizatia Mondiala a Sanatatii, accidentele vasculare cerebrale vor deveni pana in anul 2030 principala cauza a mortalitatii.
In functie de manifestare s-au definit doua tipuri de AVC-uri:
* Ischemic - cand un vas de sange ce iriga creierul este obturat, intrerupandu-se astfel alimentarea cu oxigen a celulelor nervoase din zona cerebrala respectiva.
* Hemoragic - cand un vas de sange se sparge, provocand hemoragie cerebrala.
Care sunt cauzele?
Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic
AVC ischemic este cauzat de un cheag de sange care blocheaza circulatia sangvina a creierului. Cheagul de sange se poate dezvolta intr-o artera ingustata care iriga creierul sau poate ajunge in arterele din circulatia cerebrala dupa ce a migrat de la nivelul inimii sau din orice alta regiune a organismului.
Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care determina afectarea circulatiei sangvine normale, cum ar fi:
- rigidizarea peretilor arterelor (ateroscleroza). Aceasta este cauzata de tensiunea arteriala crescuta, de diabetul zaharat si de nivelul crescut al colesterolului sangvin
- fibrilatia atriala sau alte aritmii cardiace (ritmuri cardiace neregulate)
- anumite afectiuni ale valvelor cardiace, cum ar fi o valva cardiaca artificiala, o valva cardiaca reparata, o boala cardiaca valvulara precum prolapsul de valva mitrala sau stenoza (ingustarea) orificiului valvular
- infectia valvelor cardiace (endocardita)
- un foramen ovale patent, care este un defect cardiac congenital
- tulburari de coagulabilitate a sangelui
- inflamatie a vaselor sangvine (vasculita)
- infarctul miocardic.
Desi mai rar, tensiunea arteriala scazuta (hipotensiunea) de asemenea poate sa cauzeze un accident vascular cerebral ischemic. Tensiunea arteriala scazuta duce la scaderea circulatiei sangvine la nivelul creierului; ea poate fi determinata de o ingustare sau o afectare a arterelor, de infarctul miocardic, de o pierdere masiva de sange sau de o infectie severa.
Unele interventii chirurgicale (precum endarterectomia) sau alte procedee (cum ar fi angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor carotide ingustate, pot duce la formarea unui cheag sangvin la locul unde s-a intervenit, cauzand ulterior un accident vascular cerebral.
Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic
Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o Amorteala si slabiciune, pierderea controlului asupra muschilor vezicii urinare si ai intestinului gros, afectarea capacitatii de a inghiti, afectarea vederii: neclaritate, incetosare, dublarea imaginii, prezenta unor puncte negre sau pierderea totala a vederii, afectarea partiala sau totala a auzului si a gustului, dificultati in respiratie si ritm cardiac neregulat, afectarea echilibrului si dificultatii in a merge, senzatie de Dezorientare si de nesiguranta, pierderea cunostintei, convulsii, varsaturi, modificarea comportamentului.
O particularitate a accidentelor vasculare cerebrale o reprezinta accidentele ischemice tranzitorii, afectari neurologice cu durata mai mica de 24 ore, care nu sunt urmate de sechele, dar pot anunta un accident vascular ischemic.



Diagnostic
Diagnosticarea accidentului vascular cerebral se va face urmărind evoluţia rapidă a mai multor simptome. Medicul va analiza toate aceste simptome şi va exclude prezenţa altor cauze posibile ale simptomatologiei, precum tumorile cerebrale, de exemplu. Pentru a evalua starea vaselor sangvine, medicul neurolog va recomanda efectuarea unuia din următoarele teste: ecografia carotidiană, arteriografia cerebrală, tomografia computerizată (CT), rezonanţă magnetică nucleară (RMN) şi angiografia cu rezonanţă magnetică (ARM).


Tratament
Tratamentul prompt al accidentului vascular cerebral si al problemelor medicale asociate cu acesta, cum ar fi Depresie si pentru durere.
Alegerea medicamentelor care sa fie folosite pentru prevenirea accidentului vascular cerebral se face in functie de riscurile si beneficiile administrarii acestora pentru fiecare pacient in parte. Colegiul American al Medicilor recomanda:
- warfarina la persoanele cu risc de AVC din cauza aritmiilor cardiace (fibrilatie atriala) sau a formarii de cheaguri sanguine in inima sau in alta parte a corpului
- aspirina la persoanele care au avut un accident ischemic tranzitor (AIT)
- alte antiagregante plachetare, precum aspirina asociata cu dipiridamol cu eliberare prelungita (Aggrenox), clopidogrel, sau ticlopidina.
Totusi, Colegiul American de Cardiologie si Asociatia Americana de Cardiologie recomanda ca numai dipiridamolul cu actiune de scurta durata sa nu fie folosit de persoanele care au angina pectorala stabila cronica (un indicator al bolii arteriale coronariene) deoarece dipiridamolul poate reduce fluxul sanguin in anumite portiuni ale inimii (cauzand ischemie) in timpul activitatilor fizice.
Formele cu eliberare prelungita, precum Aggrenox, nu par sa aiba acest risc si se pot administra in siguranta la persoanele cu angina pectorala. Este necesara consultarea doctorului inainte de a lua un medicament care contine dipiridamol.
Tratament chirurgical
In cazul in care se ia in considerare o interventie chirurgicala dupa un accident vascular cerebral, factorii majori de decizie sunt varsta, starea de sanatate generala de dinainte de eveniment si starea de sanatate actuala. Chirurgia nu este recomandata ca parte a tratamentului initial sau a celui de urgenta a unui AVC.
Medicul chirurgul poate efectua:
- endarterectomie carotidiana. Aceasta este o interventie chirurgicala care consta in indepartarea placii de aterom formata pe peretii arterelor carotide la persoanele care au ingustare moderata sau severa a arterelor carotide. Aceasta interventie poate ajuta la prevenirea altor accidente vasculare cerebrale
- interventie chirurgicala pentru drenarea sau indepartarea sangelui din interiorul sau din jurul creierului, Sangerare cauzata de ruperea unui vas sanguin (AVC hemoragic)
- interventie chirurgicala (embolizare endovasculara) pentru repararea unui anevrism cerebral care a cauzat accidentul vascular cerebral hemoragic. Se introduce un mic carlig in interiorul anevrismului ca sa il blocheze. Daca aceasta interventie chirurgicala se poate face sau nu depinde de localizarea anevrismului, de marimea lui si de starea de sanatate a pacientului (daca poate suporta aceasta procedura terapeutica)
- interventie chirurgicala pentru repararea vaselor sanguine anormal formate (adica malformatiile arteriovenoase) care au cauzat sangerarea in creier. O malformatie arteriovenoasa este o afectiune congenitala care formeaza o retea anormala a vaselor sanguine din creier sau din maduva spinarii. Peretii vasculari ai unei malformatii arteriovenoase pot deveni mai subtiri si se pot fisura sau rupe.
Endarterectomia carotidiana are sansele cele mai mari de reusita daca este efectuata de un chirurg specializat in aceasta procedura si intr-un spital care este bine echipat, astfel incat sa poata fi tratata orice complicatie care ar putea aparea in timpul sau dupa aceasta interventie chirurgicala. Este bine ca persoana interesata sa intrebe despre rata de aparitie a complicatiilor la acel doctor si in acel spital in care va dori sa faca aceasta operatie
Endarterectomia carotidiana nu se recomanda urmatoarele situatii:
- ca tratament de urgenta pentru persoanele care au avut un AVC provocat de un cheag sanguin (AVC ischemic)
- la persoanele la care este improbabila supravietuirea dupa accidentul vascular cerebral
- cand riscurile interventiei chirurgicale depasesc beneficiile ei. Persoana respectiva poate avea anumite afectiuni medicale care fac ca operatia sa fie prea riscanta sau nu este nici un doctor specializat in aceasta procedura
- la persoanele care au un accident ischemic tranzitor (AIT) sau un accident vascular cerebral in arterele din partea posterioara a creierului (arterele vertebrobazilare)
- la persoanele care au o rigidizare si o ingustare minima a arterelor carotide (o ingustare mai mica de 50 de procente din sectiunea vasului), chiar daca ei au avut un accident ischemic tranzitor (AIT). La aceste persoane, riscurile chirurgicale depasesc beneficiile.
- la persoanele care au o rigidizare si o ingustare moderata a arterelor carotide (ingustare de 50% pana la 69%). La aceste persoane, beneficiul interventiei chirurgicale este inca investigat.
Persoanele cu anevrism cerebral au nevoie de o evaluare completa a tuturor simptomelor lor pentru a se determina daca este indicata o operatie. Embolizarea endovasculara este tratamentul preferat la acesti pacienti. De asemenea, mai este recomandat la cei care au un risc crescut de a face complicatii dupa o operatie de reparare a anevrismului cerebral. In cazurile la care embolizarea endovasculara nu este posibila, se face o craniotomie cu punerea de clipuri la nivelul anevrismului.
Alte tratamente
Reabilitarea dupa un accident vascular cerebral este o parte de importanta critica pentru o vindecare reusita. Jumatate din persoanele care au avut un AVC pierd o parte din independenta lor, iar 20 de procente devin complet dependenti de altii care sa-i ingrijeasca. Reabilitarea precoce, inceputa cat mai curand posibil dupa un accident vascular cerebral, ajuta la diminuarea dependentei de ceilalti. Recuperarea pierderii functiilor are loc cel mai rapid in primele 3 luni de dupa un AVC.
Montarea de stenturi in artera carotida poate fi utilizata uneori pentru a se deschide arterele ingustate in incercarea de a preveni un accident vascular cerebral. Denumita si angioplastia percutanata transluminala cerebrala, aceasta procedura este asemanatoare cu cea folosita pentru deschiderea arterelor ingustate care furnizeaza sange inimii (angioplastia cardiaca). In timpul acestei proceduri, un chirurg de chirurgie vasculara insera un tub de metal numit stent in interiorul arterei carotide cu scopul cresterii fluxului sanguin in zonele blocate de placa de aterom.
Studiile arata ca montarea de stenturi pe artera carotida este la fel de eficienta ca si endarterectomia carotidiana in prevenirea accidentului vascular cerebral, a infarctului miocardic si a altor complicatii la persoanele cu risc crescut de AVC. In prezent se fac studii pentru a se clarifica in ce situatii se indica montarea de stenturi in artera carotida.
Se fac de asemenea alte studii referitoare la noi metode de tratament pentru accidentul vascular cerebral.
Profilaxie
Desi exista si factori necontrolabili care pot declansa un accident vascular cerebral, e bine sa tinem cont de anumite reguli de viata pentru a diminua riscurile:
* adopta o dieta saraca in grasimi saturate si bogata in fructe si legume proaspete; nu exagera cu mincatul si incearca sa-ti mentii greutatea;
* efectueaza exercitii fizice timp de 30 de minute, de 5 ori pe saptamina;
* gaseste-ti propriile metode de gestionare a stresului;
* efectueaza periodic controlul tensiunii arteriale (in cazul persoanelor cu virsta>50 ani);
* daca ai un nivel ridicat al colesterolului, consulta de urgenta medicul;
* in cazul in care suferi de boli cardiovasculare sau diabet, urmeaza cu strictete tratamentul prescris de doctor;
* cei cu antecedente de accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitor (AIT) necesita o atenta supraveghere medicala si o viata lipsita de stres.






Sursa.  www.i-medic.ro





































































































aa..(12-10)